Șoferii care claxonează excesiv și perturbă traficul pot să fie amendați de polițiștii rutieri cu amenzi de sute de lei, conform Codului rutier.
Legislația privind circulația pe drumurile publice prevede în ce condiții pot șoferii să folosească „mijloacele de avertizare sonoră”, așa cum este denumită oficial claxonarea. În cazul abuzului, șoferii sunt pasibili de amenzi contravenționale consistente.
Codul rutier în vigoare interzice conducătorului de autovehicul sau de tramvai să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră, așa cum prevede art. 148, alin 14, din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Actul normativ prevede, la articolul 113, că:
(1) Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanță de cel puțin 25 m față de cei cărora li se adresează, pe o durata de timp care să asigure perceperea semnalului și fără să îi determine pe aceștia la manevre ce pot pune în pericol siguranța circulației.
(2) Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonoră nu poate fi folosită în zonele de acțiune a indicatorului „Claxonarea interzisă”.
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2):
Astel, potrivit art. 100 din Codului rutier, nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonoră de către conducătorii de vehicule, cu unele excepții, constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni, respectiv 4 sau 5 puncte amendă.
Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, de 2.300 de lei, dar valoarea unui punct de amendă a fost plafonat l 145 de lei pentru sancțiunile rutiere.
Astfel, șoferii care abuzează de claxon pot fi amendați contravențional cu sume între 580 (adică 145 de lei x 4) și 725 de lei (145 de lei x 5).
Potrivit prevederilor legii, sunt exceptați șoferii care conduc autovehiculele aparținând poliției și pompierilor, ale jandarmeriei, poliției de frontieră, serviciului de ambulanță sau medicină legală, protecției civile, Ministerului Apărării care însoțesc coloane militare, unităților speciale ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de Protecție și Pază, Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției, precum și autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminaliști din Ministerul Public, atunci când se deplasează în acțiuni de intervenție sau în misiuni care au caracter de urgență.
Potrivit unui sondaj privind comportamentul în trafic, de anul trecut, majoritatea intervievaților au recunoscut că manifestă destul de des stări emoţionale negative de tipul furiei la volan.
Rezultate sondajului „Cât de calm eşti în trafic?” indică faptul că 54% dintre şoferi (1 din 2) se enervează din când în când atunci când sunt la volan, în funcţie de trafic, în timp ce 11% se confruntă cu astfel de stări emoţionale aproape de fiecare dată când circulă cu maşina.
Un procent de 30% dintre respondenți au mărturisit că se enervează destul de rar atunci când conduc și doar 5% nu se enervează niciodată.
Folosirea excesivă a semnalizării sonore este una dintre modelitățile prun care îşi exprimă furia. O bună parte dintre intervievați (37%) optează pentru gesturi şi cuvinte obscene, iar 17% folosesc o combinaţie de gesturi obscene şi folosirea claxonului în mod agresiv.
Mai mult, 4% dintre respondenți au declarat că recurg la manevre agresive, cum sunt urmărirea şoferului, frână sau depăşire la limită.